S&P Global Ratings confirmă ratingul României la „BBB minus/A-3” și menține perspectiva negativă
Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul României pentru datoria pe termen lung și scurt la nivelul „BBB minus/A-3”, păstrând în același timp perspectiva negativă. Decizia reflectă atât provocările interne ale economiei, cât și factorii externi care pot afecta stabilitatea fiscală și performanța economică a țării.
Potrivit S&P, deși economia României a încetinit, iar efectele războiului din Orientul Mijlociu au exercitat presiuni suplimentare asupra prețurilor la energie, coaliția guvernamentală de la București este așteptată să continue implementarea măsurilor fiscale planificate. Obiectivul principal este reducerea deficitului bugetar general la 5,5% din PIB până în 2027, comparativ cu 9,4% în 2024.
Agenția menționează că, în ciuda neînțelegerilor dintre partidele din coaliție privind unele măsuri fiscale, principalele decizii, inclusiv majorarea TVA și înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul public, sunt deja aplicate. În aceste condiții, S&P estimează că economia României va înregistra aproape o stagnare în 2026, din cauza combinării consolidării fiscale, erodării salariilor reale și creșterii prețurilor la energie, care pun presiune asupra consumului privat.
Ratingul „BBB minus” reprezintă cel mai scăzut nivel de investment grade, situând România la un pas de categoria „junk”, ceea ce indică un risc moderat pentru investitori și creditori. Perspectiva negativă semnalează că ratingul ar putea fi revizuit în scădere dacă progresele în implementarea consolidării fiscale nu vor fi respectate.
S&P Global Ratings utilizează o scală care merge de la AAA — cel mai înalt rating cu risc de credit minim — până la D, pentru situațiile de incapacitate de plată. Fiecărui rating i se poate asocia o perspectivă: pozitivă, stabilă, negativă sau în revizuire, oferind investitorilor indicii clare despre evoluția posibilă a riscului de credit.
Reconfirmarea acestui rating vine într-un context economic dificil pentru România, marcat de presiuni inflaționiste persistente, tensiuni geopolitice și nevoia de a implementa politici fiscale stricte care să mențină echilibrul între stabilitatea finanțelor publice și protecția consumatorilor, dar și stimularea mediului de afaceri.
