Administrația locală în pragul unui conflict deschis cu Guvernul: peste 1.300 de comune anunță grevă de avertisment față de reforma administrației publice
România se confruntă cu una dintre cele mai ample mișcări de protest din istoria recentă a administrației publice locale, după ce peste 1.300 de comune din întreaga țară au anunțat declanșarea unei greve de avertisment. Acțiunea este programată pentru marți, 10 februarie 2026, și are loc pe fondul nemulțumirilor profunde generate de reforma administrației publice pregătită de Guvern, reformă considerată de edili drept excesiv de restrictivă și impusă fără o consultare reală a autorităților locale.
În aceeași zi, sute de primari sunt așteptați la București, unde va avea loc Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România (ACoR), la Palatul Parlamentului. La reuniune este așteptat și premierul Ilie Bolojan, cu care edilii doresc să discute direct modificarea proiectului de lege înainte ca Executivul să își asume răspunderea pe acesta. Potrivit primarilor, miza este una majoră, întrucât reforma afectează direct funcționarea administrațiilor locale, capacitatea acestora de a furniza servicii publice și însăși autonomia locală.
Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, a declarat că nivelul de nemulțumire din teritoriu este fără precedent. Acesta reprezintă 2.862 de comune și a subliniat că interesul pentru reuniunea de la București depășește estimările inițiale, ceea ce demonstrează amploarea tensiunilor existente. În opinia sa, primarii sunt profund afectați de faptul că măsurile propuse au fost elaborate fără consultarea celor care vor trebui să le aplice în practică.
Greva de avertisment se va desfășura între orele 10:00 și 12:00, interval în care activitatea primăriilor comunale va fi suspendată simbolic. Acțiunea coincide cu întâlnirea dintre premier și reprezentanții administrației locale, fiind concepută ca un semnal clar de protest. Edilii avertizează că, dacă reforma va fi adoptată în forma actuală, vor declanșa o grevă generală imediat după aprobarea actului normativ în Guvern.
Printre cele mai contestate prevederi ale reformei se numără reducerea numărului de posturi din cadrul unităților administrativ-teritoriale. Proiectul de lege prevede diminuarea plafonului de personal cu până la 30%, cu limitarea reducerilor la maximum 20% din posturile ocupate. Primarii susțin însă că, în multe comune, aparatul administrativ este deja subdimensionat, iar aceste reduceri vor afecta grav funcționarea instituțiilor locale, inclusiv serviciile de ordine publică, prin reducerea efectivelor de poliție locală.
O altă măsură care a stârnit nemulțumiri majore este eliminarea mecanismului de compensare financiară de la bugetul central. Până în prezent, primăriile beneficiau de 63% din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit. Guvernul intenționează să reducă aceste alocări, argumentând că veniturile suplimentare rezultate din majorarea taxelor locale ar trebui să rămână la nivel local. Edilii avertizează însă că, în numeroase localități, gradul de colectare este scăzut, iar lipsa fondurilor riscă să ducă la blocarea serviciilor publice esențiale.
Emil Drăghici consideră că reforma, în forma actuală, încalcă principiul autonomiei locale și contribuie la accentuarea declinului satului românesc. Acesta a criticat și modul abrupt în care au fost majorate taxele și impozitele locale, fără un calendar predictibil și fără un dialog real cu autoritățile locale. În lipsa unor modificări substanțiale, avertizează președintele ACoR, conflictul dintre administrația locală și Guvern riscă să se adâncească.
